Caiet online. A scrie înseamnă a te citi pe tine

[…] a personal library is an enormous accumulation of books you don’t want to read – either because you once tried and failed, or because you’ve already read them and won’t ever need to reread them. So what function are they actually serving? In past times, the library of a grand house was a domestic resource that contained a repository of knowledge that couldn’t be stored in any other way. It was also somewhere your guests might find something with which to entertain themselves in the quiet times between talking and eating.

These days, no such extravagantly space-consuming resource seems necessary.

Stuart Walton, My book cull: a loss of shelf esteem

Sunt convins că o astfel de aruncare în derizoriu a ideii de bibliotecă personală ar putea stârni multe reacții negative la noi (așa cum și textul original a generat, dacă mă uit pe comentarii), dar pe fond eu îi dau dreptate. Nu zic că nu mi-ar plăcea o bibliotecă imensă (am văzut-o cândva la televizor pe cea a lui Valeriu Stoica, invidia a fost mare), însă încerc permanent să lupt tentației, tocmai pentru că știu prea bine că multe din cărți n-ar mai trece niciodată printr-o a doua lectură.

Anunțuri

Comments on: "Extravaganțe bibliofile" (5)

  1. Hm…oi fi eu mai conservatoare, dar nu pot renunţa la ideea de bibliotecă!
    Spun asta într-un moment în care tot învârt prin cap ideea unei biblioteci ca lumea (în sensul de mobilier adecvat :)) pe care, din păcate, nu am găsit-o atât de necesară acum câţiva ani când am mobilat casa şi m-am mulţumit cu un spaţiu insuficient pentru cărţi.
    Dincolo de plăcerea de a le avea şi de a le putea răsfoi oricând, pentru că nu reuşesc să recitesc nici măcar cărţile care consider că trebuie recitite, mă întreb cum ar fi fost „aventura” lecturistică de-a lungul anilor, înainte de a-mi permite să cumpăr măcar o parte din cărţile dorite, dacă nu aş fi avut biblioteca pe care am avut-o acasă…
    Chiar dacă e-book ia amploare şi în mod cert am să recurg cât de curând şi eu la această minune a tehnologiei, nu-mi pot scoate din sistem visul unei camere-bibliotecă, fără urmă de tehnologie, doar cu un fotoliu sau o canapea şi cu miros de cărţi 🙂

  2. Dar de ce sa nu ne gandim la mostenirea in adevaratul sens al cuvantului pe care il reprezinta o biblioteca? 😀 Chiar scriam pe undeva pe blogul meu ”Despre iubirea de carti”…

    • calauza said:

      Am citit ce ai scris la tine pe blog si mi-a placut, insa permite-mi sa te consider un caz fericit, in sensul ca ai mostenit o biblioteca adevarata si ti-o construiesti in tihna pe a ta. Nu toti suntem la fel de norocosi, sau la fel de optimisti cand ne gandim la a da mai departe.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: