Caiet online. A scrie înseamnă a te citi pe tine

Archive for August, 2011

The Bully Cat

Să nu lucrezi cu documente autentice

[…] niciodată să nu lucrez cu documente autentice sau autentice pe jumătate! Dacă există pe undeva, cineva se va putea duce oricând să le caute și să demonstreze că ceva a fost relatat în mod inexact… Documentul, ca să convingă, trebuie să fie alcătuit ex novo și, la o adică, nu trebuie să se arate originalul lui, ci să se vorbească despre el, ca să nu se poată ajunge la nicio sursă existentă, așa cum s-a întâmplat cu Regii Magi, despre care a vorbit doar Matei în două versete și n-a spus nici cum se numeau, nici câți erau, nici că erau regi, iar toate celelalte sunt zvonuri ale tradiției.

Umberto Eco, Cimitirul din Praga, 2010 (p. 202)

Blog Walk (Bragă adevărată)

Motivatie si mediocritate: „Nicaieri nu am gasit insa mentionat factorul care mie mi se pare de la distanta cel mai important: Motivatia – sau mai exact lipsa ei. Fiind fiinte rationale, elevii au tendinta naturala de a se comporta intr-un mod care sa le maximizeze “recompensa” – care poate fi satisfactia imediata (coolness factor, joaca, mers in cluburi, dat pe internet), de lunga durata (perspectiva unei vieti mai bune), sau o combinatie intre cele doua.

In lipsa unei motivatii de lunga durata, un elev va alege (fie deliberat, fie in mod involuntar) un comportament care este foarte probabil sa maximizeze satisfactia de moment. Daca se intampla ca scolarul nostru sa fie pasionat de matematica, va invata matematica. Daca gaseste mai multa placere in a umbla haihui, asta va face.”

Advice to drink more water dismissed as harmful nonsense: „The idea that we are all short of water is thought to derive from a 1945 recommendation that adults should consume 2.5l of water daily, 1ml for every calorie consumed, though this advice has only caught on in the last decade. But the crucial part of the recommendation is usually ignored – that „most of this quantity is contained in prepared foods”.”

Ţăcănitul maşinii de scris: „Ne mor, o dată cu dis­pa­riţia maşinilor de scris, o mul­ţi­me de reflexe şi deprinderi. Nu e vor­ba despre simple priceperi, ci des­pre modificări ale întregului ce suntem. Scrimerii care ajung mari performeri au mâna de concurs mai lungă cu nişte centimetri buni. Cât timp au floreta sau spada în mâna mai lungă, faptul ţine de na­t­uralul compe­ti­ţiei. După ce nu mai participă la competiţii, mâna mai lungă e o infirmitate. Fără ma­şi­na mea de scris, oricâte compu­tere voi mai folosi, devin un infirm.”

Despre adevăratul complex „23 august”: „Adaug un episod mai mult decît gingaş al vieţii din jurul stadionului: un amic, progresist de-al meu, nu se putea iubi cu prietena sa care locuia într-un bloc de pe Maior Coravu, în zilele din preajma lui 23 August, cînd se făceau repetiţiile pentru spectacolul omagial şi dintr-acolo pînă la ei în cameră se auzeau indicaţiile de la stadion: „Bălcescule, te mişti greu!“, „Vladimirescule, eşti moale şi nu-mi place!“. ”

Bragă adevărată: „Am întrebat-o pe doamna dac-o face ea şi mi-a zis că nu, că nu se poate face artizanal, o cumpără de la un bragagiu bătrân şi turc. Şi c-ar vrea să preia afacerea turcului, da’ ăsta încă nu s-a hotărât dacă iese din biznis sau nu. Şi c-aşa vrea să o păstreze: nediluată (că de-aia e bună) şi la 1 leu paharul.”

Stelian Tănase – Moartea unui dansator de tango: „Lumea lui Gogu Vrabete e una a mahalalei bucureștene inter- şi imediat postbelice, în care au loc drame pasionale, colcăie prostituatele şi prosperă bordelurile, un univers în care cei descurcăreţi fac legea şi în care nu există, de fapt, buni sau răi pentru că toţi sunt nici prea-prea, nici foarte-foarte. Stelian Tănase populează acest spaţiu cu apariţii nu doar pitoreşti, ci şi înzestrate cu viaţă proprie, precum Vrabete însuşi, dar şi Akim, patronul speluncii, interlopul sentimental Jean Glonţ zis Cairo, ziaristul Marcel Nazarie, evreu sub pseudonim într-un timp al antisemiţilor, prinţul Mişu Banu, vlăstar al unei familii străvechi şi as al aviaţiei, comisarul de poliţie Ţepeluş, un Pristanda al tuturor stăpânilor, rusul Vasili Olşevski, fugit de bolşevici spre a da tot de ei şi încă mulţi, mulţi alţii, conturaţi poate mai sumar, dar la fel de sugestiv, uneori din câteva sintagme bine găsite.”

Presă de calitate: aventura celor patru români reconstituită de Gazeta Sporturilor: „Vara lui 1908. În vestul Europei, globetroterrii fascinează, iar expediţiile sînt la modă. Touring Club de France, agenţie de sport şi turism din Paris, lansează o provocare nemaiîntîlnită: cine parcurge 100.000 de kilometri pe jos, ocolind Pămîntul cu mijloace materiale proprii, va primi 100.000 de franci francezi. Adică aproape jumătate de milion de euro astăzi!

Dumitru Dan şi Paul Pîrvu sînt studenţi la geografie în capitala Franţei, Gheoghe Negreanu şi Alexandru Pascu, la Conservatorul parizian. Anunţul îi pune pe gînduri: munceau cu ziua să se întreţină, iar banii de studii îi cîştigau din spectacole de dansuri, cîntece şi teatru popular. Toţi cei patru au 19 ani.”

Omul cu cercurile albastre: „Mi s-a părut un titlu frumos pentru un roman poliţist, aşa că, poftind ca tot omul la puţină iluzie de vacanţă, mi-am zis să-mi ofer o lectură augustă (adică de lună august), fără creion în mînă, că n-o fi foc. Cartea n-a zis nu, dar a avut grijă să fie foc de simpatică şi de isteaţă, şi foarte şic în perversităţile ei benigne, de policier rafinat. ”

 

Revoluția neolitică

The interesting thing about the Neolithic Revolution is that it happened all over the Earth, among people who could have no idea that others in distant places were doing precisely the same things. Farming was independently invented at least seven times – in China, the Middle East, New Guinea, the Andes, the Amazon basin, Mexico and west Africa. Cities likewise emerged in six places – China, Egypt, India, Mesopotamia, Central America and the Andes. That all of these things happened all over, often without any possibility of shared contact, is on the face of it really quite uncanny. As one historian has put it: ‘When Cortés landed in Mexico he found roads, canals, cities, palaces, schools, law courts, markets, irrigation works, kings, priests, temples, peasants, artisans, armies, astronomers, merchants, sports, theatre, art, music, and books’ – all invented quite independently of similar developments on other continents.

Bill Bryson, At Home: A Short History of Private Life, 2010

Steve Jobs

Principalele momente:

via gigaom.com

O invenție surprinzătoare

Mesoamericans were the greatest cultivators in history, but of all their many horticultural innovations none was more lastingly important or unexpected than the creation of maize, or corn as it is known where I come from. We still don’t have any idea how they did it. If you look at primitive forms of barley, rice or wheat set beside their modern counterparts you can see the affinities at once. But nothing in the wild remotely resembles modern corn. Genetically its nearest relative is a wispy grass called teosinte, but beyond the level of chromosomes there is no discernible kinship. Corn grows into a hefty cob on a single stalk and its grains are encased in a stiff, protective husk. An ear of teosinte, in comparison, is less than an inch long, huskless and grows on a multiplicity of stems. It is almost valueless as a food; one kernel of corn is more nutritious than a whole ear of teosinte.

Bill Bryson, At Home: A Short History of Private Life, 2010

Ziarele își bat joc de tine! Intră pe articol să afli cum

O nouă analiză foarte bună semnată de Mihnea Măruță, despre degringolada totală a ziarelor în lupta pentru clicuri. Informația e o marfă rară, analizele și mai și, fabricile de titluri însă duduie. Personal, le doresc să moară urât.

„De ce e importantă, ca tendinţă, diluarea sau chiar ignorarea unei politici editoriale? Pentru că are efecte asupra întregii societăţi. E limpede că ziarele online […] generează haos mental […]

a) cei credibili îşi pierd obiectul muncii, în sensul că încăpăţânarea lor se va dovedi inutilă;

b) un mesaj transmis într-un mediu haotic, fie el şi având substanţă bună, nu are nici o şansă de a fi perceput decât haotic.

Ordinea nu e niciodată întâmplătoare.”

Nor de etichete