Caiet online. A scrie înseamnă a te citi pe tine

Danezul Peter Høeg e cunoscut la noi mai ales pentru romanul Cum simte domnișoara Smilla zăpada, deși a mai avut și alte cărți traduse (Fata tăcută chiar foarte recent). E un scriitor greu de caracterizat, trecând cu ușurință dintr-un registru stilistic în altul cu fiecare carte a sa.

Citindu-i ultimul roman, The Elephant Keepers’ Children, publicat în 2010, m-am întrebat și eu cum să îl definesc. Este o carte pentru copii sau una pentru adulți? Este o comedie sau o aventură polițistă? Este o poveste fantastică, o farsă sau o aventură inițiatică deghizată în toate cele de mai sus? Sunt tentat să caut un punct de mijloc și să îl consider un roman de aventuri pentru adolescenți – dar cu suficient umor, ironie, sensibilitate, imaginație fantastică și personaje simpatice și neașteptate pentru a fi o lectură agreabilă și pentru restul vârstelor (fie cu plus, fie cu minus).

Pe scurt:

Cine nu-i știe pe insula Finø pe cei doi copii mai mici ai pastorului local, Peter și Tilte? Nimeni nu-i întrece la jocuri, îndrăzneală, inteligență și imaginație. Peter are 14 ani, e vedeta echipei de fotbal și îndrăgostit de o actriță. Tilte e cu doi ani mai mare și știe să fie foarte convingătoare când își pune ceva în cap, chiar dacă acel ceva e să își închidă colegii într-un sicriu pentru a experimenta tanscendența. Pasiunea ei pentru problemele spirituale nu e însă lipsită de efecte neprevăzute, ca de exemplu decizia bruscă a iubitului ei de a se înscrie la seminarul teologic.

Cel care povestește e Peter și acțiunea începe când serviciul secret al Poliției încearcă să îi rețină (nu e foarte clar cât de legal) pe cei doi copii, în timp ce îi descoase în legătură cu vacanța în insulele Caraibe în care sunt plecați părinții lor. Mirosind că la mijloc trebuie să fie ceva necurat, cei doi reușesc să fugă și, cu diverși urmăritori pe urmele lor, dar și cu companioni unul mai ciudat decât altul, începe o aventură contra cronometru pentru a dezlega enigma dispariției părinților lor, a împiedica un jaf perfect, un atac terorist și posibila asasinare a liderilor prinicpalelor religii, reuniți pentru o conferință internațională.

 The Elephant Keepers’ Children

Oscilând nu doar între aventurile picarești și reflecțiile filozofice (nonșalant trecând de la problema credinței la cea a demonilor personali, de la singurătate la rostul vieții etc.), ci și între copilărie și maturitate, am simțit permanent în această carte, dincolo de umorul spumos și fantasticul personajelor și al acțiunii, o mare tandrețe a scriitorului. Tandrețe pentru “vârsta cea fericită”, cu tot ce înseamnă ea, de la plăcerea de a fabula până la inocența jocului, de la primele suferințe ale dragostei la momentul în care frații mai mari pleacă de acasă, părinții fac greșeli iar tu înțelegi, la 14 ani, că o parte din viața ta va rămâne pentru întotdeauna în urmă.

Peter Høeg, The Elephant Keepers’ Children (2010), ed. Harvill Secker, 2012, trad. Martin Aitken, 3,5*/5

Au mai scris despre carte: The Guardian / Bookreporter / The Independent

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: