Caiet online. A scrie înseamnă a te citi pe tine

Posts tagged ‘cercetare’

Bad Science

A apărut și la noi, la editura Trei, traducerea cărții lui Ben Goldacre, Bad Science. O recomand cu căldură, chiar dacă nu sunt de acord cu descrierea de pe coperta în română: ” Un medic deconspiră corupția din spatele industriei de medicamente”. E adevărat, majoritatea exemplelor lui Goldacre vin din această zonă: medicina alternativă care înflorește, deși studiile au demonstrat că nu dă rezultate, suplimentele nutritive promovate în ciuda ineficienței lor, studiile medicale manipulate pentru a asigura succesului unui medicament sau altul. Dar nu aceasta e miza adevărată a acestei cărți (iar dezvăluirile nu au nici o legătură cu corupția), ci aceea de a încerca să schimbe percepția publicului despre știință (adesea oscilând între inaccesibil și ridicol) și a lupta împotriva invaziei de pseudoștiință din mass-media. Care este metoda științifică, care sunt principalele vicii de construcție a experimentelor, cum pot fi manipulați oamenii cu cifre, studii, cercetări aparent „serioase”, cât de eficient este efectul placebo… mai degrabă despre asta este cartea.

P.S. Pentru cei preocupați mai mult de „corupția din spatele industriei de medicamente”, Ben Goldacre se pregătește să lanseze anul acesta o nouă carte, The Drug Pushers. Se anunță interesantă!

Anunțuri

Paradigme educaționale

Via Freakonomics, am dat de un studiu interesant care corelează tipul de educație predominant într-o țară (educație pe verticală sau pe orizontală) cu implicarea civică ulterioară a studenților, nivelul de încredere și de cooperare și… eficiența guvernelor. Interesant.

Educația pe verticală – predomină la noi – pune accentul pe profesorul care predă, în timp ce cea pe orizontală – la mare preț în țările nordice și SUA – se bazează pe munca în echipă a elevilor.

The correlation between [teaching] Gap and trust is strongly negative; almost one-third of the cross-country variation in trust is explained by the variation in teaching practices. Scandinavian countries (with the exception of Finland), and to a lesser extent Anglo-Saxon countries, combine both a fairly high level of trust and teaching practices tilted toward horizontal rather than vertical. In contrast, most Mediterranean (Turkey, France and Greece in the first place) and East European countries are characterized by teaching practices biased toward the vertical and low levels of trust. The big outliers are Japan and Ireland, which tilt toward vertical teaching practices but have high trust.

[…]

…government effectiveness is lower in countries where vertical teaching predominates. The correlation patterns are statistically significant and economically sizeable. Vertical teaching alone can explain 18.3 percent of the cross-country variation in government effectiveness.

De ce ne închidem ochii pentru a ne aduce aminte

Quite a bit of the brain is taken up with understanding what is going on in our sensory world. For example, if you clasp your hands behind your head, most of the area taken up by your hands reflects the amount of the brain that is devoted to making sense of the information coming in through your eyes.

Those same areas of the brain are also involved in visual recollections of things that you have seen in the past. It makes sense that the brain would re-use areas devoted to vision to help in memory for visual information.

[…]

In the end, sensory distraction has both a general and a specific component.  Any kind of a distraction makes it harder for you to remember things to some degree.  In addition, having a visual distraction makes it particularly hard to remember visual details.  Having an auditory distraction makes it particularly hard to remember details of things that you heard.

Mai multe aici.

Noi, mioriticii

O invitație la o cercetare socio-psihologică pe tema caracteristicilor culturale ale românilor. Amănunte și linkul către chestionarul cu care începe proiectul la Dragoș Butuzea pe blog.

Cancerul, o fosilă vie?

O ipoteză interesantă, lansată recent de doi astrobiologi (teoretic astrobiologia ar trebui să se ocupe cu studierea vieții extraterestre, dar, de înțeles în lipsă de prea multe aplicații practice 🙂 , vizează la momentul de față de tot ce înseamnă apariția și evoluția vieții în Univers): cancerul ar putea fi un caz de involuție la nivelul organizării celulare. Practic, în loc de celule care își pierd programarea și încep să se reproducă independent, celulele canceroase ar reveni de fapt la o programare mai veche (la scara evoluției) și ar începe să construiască, împreună, un organism în interiorul gazdei.

So how does this hypothesis differ from the traditional view? In conventional oncology, cancer is thought of as a collection of “rogue cells”, behaving like single-celled organisms in competition with one another. This view explains, for example, the fact that cancer develops resistance to treatment: individual cancer cells which, by genetic chance, are more resistant to the treatment being employed outcompete their less resistant neighbours, and the nature of the cancer changes in favour of resistance. However, it doesn’t explain, argue Davies and Lineweaver, the co-operative nature of cancer. For example, the fact that tumours build their own circulatory systems to feed their growth, or that different cell types in the tumour appear to communicate chemically with the whole.

Mai multe explicații aici.

Nor de etichete