Caiet online. A scrie înseamnă a te citi pe tine

Posts tagged ‘Julian Barnes’

They may crash and burn

You put together two people who have not been put together before; and sometimes the world is changed, sometimes not. They may crash and burn, or burn and crash. But sometimes, something new is made, and then the world is changed. Together, in that first exaltation, that first roaring sense of uplift, they are greater than their two separate selves. Together, they see further, and they see more clearly.

Julian Barnes, Levels of Life (2013), Random House, 2013

Anunțuri

Novels are like cities

Novels are like cities: some are organised and laid out with the colour-coded clarity of public transport maps, with each chapter marking a progress from one station to the next, until all the characters have been successfully carried to their thematic terminus. Others, the subtler, wiser ones, offer no such immediately readable route maps. Instead of a journey through the city, they throw you into the city itself, and life itself: you are expected to find your own way. And their structure and purpose may not be immediately apparent, being based on the tacit network of ‘loans, debts, repayments and foreclosures’ that makes up human relationships. Nor do such novels move mechanically; they stray, they pause, they lollop, as life does, except with a greater purpose and hidden structure.

Julian Barnes, Through the Window: Seventeen Essays and a Short Story, 2012, p. 24

Timpul personal

I know this much: that there is objective time, but also subjective time, the kind you wear on the inside of your wrist, next to where the pulse lies. And this personal time, which is the true time, is measured in your relationship to memory.

Julian Barnes, The Sense of an Ending, 2011

Julian Barnes, câștigătorul Man Booker Prize 2011

Până acum i-a scăpat de 3 ori printre degete, dar anul acesta Julian Barnes a reușit în sfârșit să câștige premiul Man Booker Prize, pentru romanul său The Sense of an Ending.

Găsiți recenzia cărții aici.

Scopul vieții e de a ne pregăti pentru moarte

Sometimes I think the purpose of life is to reconcile us to its eventual loss by wearing us down, by proving, however long it takes, that life isn’t all it’s cracked up to be.

Julian Barnes, The Sense of an Ending, 2011

Blog Walk (Cititori nespecializaţi)

Îndrumător de lecturi: „Mă uit şi mă gîndesc cît de tare diferă listele de mai sus de canonul cititorilor „profesionişti“. Există cărţi a căror valoare literară a fost considerată – în general pe bună dreptate – una redusă şi totuşi au rezistat la proba timpului şi a cititorilor mai mult decît scrieri declarate canonice. Printre autorii studiaţi de mine în liceu (şi nu din motive ideologice) se număra Alexandru Ivasiuc, azi aproape uitat; în schimb, cărţile lui Radu Tudoran – Fiul risipitor sau Toate pînzele sus! – se citesc şi azi cu pasiune, ca şi Cireşarii sau La Medeleni. Bănuiesc că se vor mai citi cel puţin pînă la sfîrşitul secolului.

Desigur, forumiştii sînt – cum spuneam – cititori nespecializaţi. Nu ştiu să evalueze critic construcţia unei cărţi, consistenţa personajelor sau a naraţiunii, caracterul inovator al unei opere, locul ei în literatura universală ş.a.m.d. Dar citesc. Cu sinceritate şi pasiune, de plăcere sau ca să se instruiască; citesc pentru că asta sînt: cititori. Ei sînt publicul. Pe ei îi vînează editorii şi librarii, la ei se raportează scriitorii. Iar pentru ei cărţi precum cele de mai sus sînt importante. Păi, cum nu, dacă le-au schimbat viaţa? Poţi să preţuieşti mai mult un roman de (să zicem) Faulkner ori Joyce decît Alchimistul lui Coelho, atunci cînd cel din urmă ţi-a hotărît destinul?”

Cum poți să citești pe iPad într-o limbă străină: „pentru că și eu m-am confruntat cu dificultățile unei limbi pe care nu o cunosc atât de bine (și anume limba germană), m-am întrebat cum poți să faci să citești într-o limbă străină, alta decât cele pentru care iPad-ul are dicționare (engleza și japoneza, mai exact). Și asta fără să trebuiască să jailbreak iPad-ul, pentru că ar fi păcat. Metoda de mai jos se aplică și pentru orice gadget Apple cu OS4+ care are aplicația iBooks.”

„Talent Is Nothing Without Focus and Endurance”: „This quote comes from writer Haruki Murakami, reminding us that talent is basically irrelevant without the foundation of a good work ethic:

<<In every interview I’m asked what’s the most important quality a novelist has to have. It’s pretty obvious: talent. Now matter how much enthusiasm and effort you put into writing, if you totally lack literary talent you can forget about being a novelist. This is more of a prerequisite than a necessary quality. If you don’t have any fuel, even the best car won’t run.

The problem with talent, though, is that in most cases the person involved can’t control its amount or quality.>>

10 reguli pentru a fi un fotograf de succes: „De O istorie a lumii în 10 ½ capitole nu mă leagă doar plăcerea uşor masochistă a traducerii ei în româneşte, ci şi o întâmplare căreia cred acum că nu i-am dat atenţia cuvenită. La puţină vreme după publicarea primei ediţii a traducerii din Barnes, am intrat într-o librărie importantă din Bucureşti şi-am găsit romanul la secţiunea „Istorie“. Evident, m-am burzuluit lăuntric şi m-am grăbit să îndrept eroarea. Am luat cartea de-acolo şi am dus-o la rafturile de beletristică. Vânzătoarea m-a interceptat cu un aer ostil şi m-a întors din drum. I-am explicat că nu e o carte de istorie, ci un roman, şi că nu avea ce să caute în locul unde o găsisem. Femeia m-a privit cu asprime şi mi-a strecurat printre dinţi: „Asta-i bună, domnu’, vând carte de douăşcinci de ani şi vii mata să mă-nveţi meserie“. Am mai evocat clinciul, dar abia în clipa asta descopăr clenciul. Vânzătoarea avusese dreptate, iar eu mă urzicasem degeaba. Ea probabil că nu citise romanul lui Barnes, dar îi pricepuse mesajul. Eu îl tradusesem, dar trecusem pe lângă tâlcul lui principal.”

din caiete: Dovlatov: „Adeseori, toate acestea au un caracter misterios, metafizic. Ma refer la hoția întru totul misterioasă, fără vreun scop rațional. Așa ceva, cred eu, se întâmplă numai în statul rus. Am cunoscut un om sensibil, distins, cultivat, care a șutit din întreprindere o găleată cu mortar. Pe drum mortarul s-a întărit, firește. Hoțul a aruncat bolovanul pietrificat nu departe de locuința lui.”

Radical X-Ray Art:

Memoria care dizolvă

We live with such easy assumptions, don’t we? For instance, that memory equals events plus time. But it’s all much odder than this. Who was it said that memory is what we thought we’d forgotten? And it ought to be obvious to us that time doesn’t act as a fixative, rather as a solvent. But it’s not convenient – it’s not useful – to believe this; it doesn’t help us get on with our lives; so we ignore it.

Julian Barnes, The Sense of an Ending, 2011

Nor de etichete