Heavy Water

Zice-se că la ora actuală cei mai importanți scriitori britanici încă în viață ar fi Julian Barnes și Martin Amis. Primul îmi era familiar – editura Nemira a avut grijă să îi traducă mai toate cărțile -, al doilea însă nu. Și de fiecare dată când dădeam undeva de numele lui mă gândeam că ar trebui să îi citesc măcar o carte, să văd și eu ce și cum.

Așa am ajuns la Heavy Water, o colecție de nouă povestiri, diverse nu doar ca tematică, ci și ca an în care au fost scrise (majoritatea din 1997, dar sunt incluse și una-două chiar din 1976).

Din păcate nu a fost cu noroc: rar mi-a fost dat să citesc o carte atât de plicticoasă. Scrisă cu pretenții, cu o anumită sofisticare pedantă la nivelul textului, dar nereușind să îl conecteze cu subiectul. Vreau să zic, când tot șpilul unei povestiri se limitează la o glumiță subțire de genul “lumea întoarsă pe dos” (Straight Fiction: majoritatea e gay, heterosexualii sunt priviți întâi cu dezgust, apoi încep treptat să fie acceptați; Career Move: scenariștii de filme sunt publicați în reviste obscure, cu tiraje reduse, în timp ce poeții sunt adevărate vedete, plătiți regește pentru fiecare vers), nu prea merge să te întinzi cu textul la nesfârșit, e material pentru câteva pagini, cel mult. Amis însă nu pare să scrie cu gândul la cititori, ci mai degrabă la numărul de semne cerut de revistele în care au fost inițial publicate povestirile din volum. Și n-ar fi așa grav dacă subiectele (celelalte povestiri sunt încă mai nesărate) ar fi compensate de personaje. Nu e cazul.

Nu o să mai intru în amănunte la fiecare povestire în parte. Nu recomand cartea, cât despre autor… mi-a cam trecut cheful să-l citesc.

Viața e prea scurtă ca s-o irosim. 🙂

Martin Amis, Heavy Water and Other Stories, 1998, 2*/5

Au mai scris despre carte: Yale Review / Tim Love