Caiet online. A scrie înseamnă a te citi pe tine

— Frumoasă poveste, nu zic ba, frate Parnasie! – grăi Cancioc după o clipită de tăcere. Frumoasă, da’ parcă nu-i de pe la noi. Că ce-ai văzut tu putea vedea şi-un turc ori un polac, ba, de se uita mai bine, şi-un cazac. Eu zic că rânduiala noastră, a povestitorilor, e să păzim poveştile noastre, să nu le amestecăm cu poveştile venetice. Să povestim numai ce-i pe la noi, să ştie cel ce-ascultă: asta-i curat poveste valahă! Că, dacă începem a lua poveşti de-aiurea, se-ntâmplă ca atunci când vorbeşti singur: ori nu te-ascultă nimeni şi-atunci ce rost mai are să bombăneşti ca prostu’, ori te-aud câţiva şi te-ntreabă de ce bombăneşti ca prostu’ şi pe cine-ai mai auzit tu bombănind.

Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului (1992), Polirom, 2012

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: